Vă invităm să faceți cunoștință cu patrimoniul creștin și cu istoria multiseculară, să simțiți conviețuirea simultană a creștinismului și islamului din această regiune. Vizitați biserici și mănăstiri din Evul Mediu și timpul Renașterii, cunoscute prin frumusețea lor nemaipomenite și multiplele atracții istorice care în zilele noastre povestesc de trecutul glorios cultural și religios.
Descoperiți locul unde istoria multiseculară și patrimoniul bogat religios conviețuiesc împreună.
Ziua 1: Sosire în Elena
”În Elena, orașul acesta mic, dar cu un spirit deosebit și deschis, creștinismul a contribuit în mod esențial pentru dezvoltarea religioasă și culturală a populației de aici. Acest lucru se dovedește cu cele trei biserici ridicate (cu o școală de pe lângă ele până la secolul trecut: „Sf. Nicola”, „Adormirea Măicii Domnului” și „Nașterea Măicii Domnului”.
Pe lângă biserici și mănăstiri, mai vizitați și expoziția „Arta creștină din secolul al XIX-lea”, expusă în prima școală cu clase din Bulgaria „Daskalolivnitsata”, Casa-muzeu „Ilarion Makariopolski” și Galeria de artă din or. Elena ca să vedeți colecția de icoane din zona Elenei.
Puteți să vă bucurați și de ruta pietonală or. Elena – s. Valchevtsi – Mănăstirea din Kapinovo – 5 ore sau să vizitați Mănăstirea din Plakovo „Sf. Ilie” și Mănăstirea din Kapinovo, care face parte din Muntele sacru din Târnovo.
Biserica „Nașterea Măicii Domnului”
Biserica „Nașterea Măicii Domnului” are soartă asemănătoare cu biserica veche „sf. Nikola” și e legată cu drumul istoric al orașului Elena.
În anul 1812 a fost ridicată o biserică mică sub conducerea lui Hagiu Iurdan Bradata, la locul dăruit de cei trei frați Hagiu Panaiot, Hagiu Iurdan Bradata și Hagiu Dimitar Razsukanov. Vestul că construirea se face în secret și fără firman emis de sultan a ajuns totuși la autoritățile otomane. Se mai întâmplase și altă dată ca turci să vină la inspecție, de aceea, Hagiu Iurdan Bradata a camuflat construcția, ordonând oamenii să lege niște cai în capelă ca să arate ca un grajd. Capela cu chiliile ridicate pe lângă a servit ca un mănăstire de fecioare în care soția lui Hagiu Iurdan Bradata s-a dus călugăriță după spânzurarea acestuia.
Pe icoana adusă de la Mormântul sfânt de către Hagiu Iurdan Bradata, în mănăstirea din Plachkovo „Sf. Ilie” au depus jurământ revoluționarii care pregăteau răscoală în anul 1835
Pereții țesuți ai bisericii „Nașterea sfântei Fecioare Maria” nu au rezistat la incendiul din 20 iulie 1859 și a început o nouă construcție finalizată definitiv în anul 1865. Biserica nouă a fost ridicată de maistrul Kolio Petkov din Tryavna, ucenic al cunoscutului maistru Kolio Ficheto. În al doilea an, în cele două camere construite lângă biserică a fost înființată o școală de fete care funcționează până la anul 1894.
Relicva prețioasă din biserică este icoana pictată după cerea localnicilor de către Stanislav Dospevski în anul 1866, la care se văd apostolii și învățătorii slavoni Chiril și Metodiu, numită „Învățătorii bulgărești”. Icoana a stat în biserică timp de 15 ani, după ce a fost dăruită casei de cultură și acum se depozitează în muzeul „Daskalolivnitsata”. Aceasta are un conținut simbolic. Fiii sfinți stau cu paharul pentru împărtășanie și cu apelul evanghelic: „beți din el, e sângele lui”. Puterea e în Cuvântul – împărtășanie pentru bulgari, iar peste capele lor soarele strălucește cu zece raze – simbolul științei.
În zilele noastre în biserică se slujește și aceasta poate fi vizitată liber.
Copyright Elena municipality
Casa-muzeu „Ilarion Makariopolski”
În centrul orașului Elena, ascunsă peste gardurile groase de piatră stă cu demnitate casa-muzeu lui Ilarion Makariopolski – un loc remarcabil și unic, un centru spiritual, iubit de fiecare bulgar.
Casa e fost ridicată în anul 1710 și este cea mai veche clădire păstrată în oraș, necomparabilă datorită arhitecturii sale. Aici sunt născuți luptătorul de independență bisericească Ilarion Makariopolski, fratele lui – Nikola Mihailovski, activist apreciat în lupta pentru renaștere și învățământ național, precum și fiul lui – satiricul și scriitorul de fabule Stoian Mihailovski. La una dintre camere în anul 1863 a fost înființată Casa de cultură din Elena „Napredak” (Progres).
În partea estică a curții acestei case se găsește Cișmeaua Hadzhihristova. A fost construită în 1754 de Kara Ioan din satul Arbanasi, străunchiu al Makariopolski.
Din anul 1963 este casă-muzeu prin cărei expoziția se prezintă ordinea unei case de oameni bogați din perioada Renașterii, arătându-ne cum a fost viața familiei Mihailovski. Într-o una dintre încăperile sunt expuse obiecte personale ale lui Stoyan Mihaylovski. Remarcabile prin eleganța sa sunt încăperea pentru musafiri din casă, cele două ceardace și un colț special amenajat.
La parter puteți să mai vedeți și alte expoziții – „Arta bisericească din perioada sec. 17 – 19”, „Petko I. Todorov – viață și activitate”, atât cât și multe alte expoziții temporare care se organizează în mod regulat.
Copyright Elena municipality
Galeria de artă din or. Elena
Clădirea școlii vechi emblematice, acum restaurată în starea ei inițială, a fost ridicată în anul 1874.A fost arsă în 1877 în timpul Războiului de eliberare. Ridicată din nou în 1880 la inițiativa cetățenilor pricepuți din Elena și funcționează ca școală până la 1988 când un incendiu nou a transformat-o în cenușă, rămânând numai temeiurile de până.
Refacerea și modificarea școli într-o galerie de artă începe în 2019 și termină în 2021 în cadrul proiectului realizat de Municipalitatea Elena, numit „Cultura în eternitate”, finanțat prin Programul de cooperare transfrontalieră „Interreg V-A România-Bulgaria” 2014-2020.
În zilele noastre galeria de artă este loc pentru expoziții și evenimente culturale. Dacă o vizitați puteți să vedeți:
- Picturi ai participanților la atelierele de arte plastice organizate în cadrul proiectului „Cultura în eternitate”;
- Tablouri ale mai multor pictori bulgari cunoscuți: Iordan Popov, prof.univ. Ivan Petrov, prof. univ. Hristo Berberov, Nikolai Pindikov, Preslav Karshovski, Stoyan Minchev, Lika Yanko, prof. univ. Svetlin Rusev și alți;
- Icoane din regiunea Elena, obiecte de arta creștină din perioada Renașterii bulgărești.
Copyright Elena municipality
Turnul cu ceas
Un monument remarcabil și original al culturii din Elena, de importanță națională, este turnul cu ceas din oraș. Locul lui a fost ales, astfel încât să poată fi văzut și auzit de toate părțile ale localității. Turnul cu ceas, cupola bisericii „Adormirea Măicii Domnului” și clopotnița reprezintă un ansamblu triplu vertical ce marchează și domină centrul socio-religios al orașului.
Acesta a fost construit în anul 1812 de un maistru necunoscut din Elena. În cartea de rugăciune a popei Hristo Karshov scrie: „…Să se știe că turnul s-a ridicat în 1812, ceasul a început în ziua nașterii sf. Ioan Botezătorul.” Mecanismul ceasului și clopotul au fost cumpărate de Feizi Aga, un fruntaș din regiunea Târnovo, pentru „frumusețe”. Clopotul a fost turnată în or. Gabrovo, ceea ce certifică o inscripție pe obiectul însuși. Turnul a fost renovată pe complet în 1857 sau 1858 de meșteșugarul cunoscut din Elena Tsonncho Ustabashi, apoi a fost întărită în 1953 și în sfârșit a fost în total restaurată în anul 1987.
Turnul are trei părți care stau în proporție armonică. Partea de jos realizată din piatră pe un temeiu pătrat, de 12,5 m înălțime, unde razele soarelui pot intră prin ambrazurile înguste în zid. Partea din mijloc reprezintă o prismă de opt pereți din paiantă, acoperiți cu tencuială și var, cu acoperiș de tablă de cupru. Înauntru se află mecanismul ceasului. Vârful turnului, de asemenea, are forma unui pătrat și e făcut dintr-o construcție mică de lemn, deschisă de pe toate părțile. Aici e agățat clopotul. Acoperișul reprezintă un con îmbrăcat în tablă de cupru, ce termină cu o pârghie cu patru mingi de plumb.
Copyright Elena municipality
Hanul Kamburov
Hanul Kamburov a fost construit în prima jumătate al secolului XIX-lea și poartă numele proprietarului său – Stoyan Kambura, participant la mai multe revolte și membru al Comitetul revoluționar din Elena. Clădirea este monument cultural din categoria „de importanță locală”.
Începând cu anul 1981 hanul a devenit muzeu și în expoziția lui etnografică permanentă se regăsesc artefacte din agricultură și creșterea animalelor, fiind sursele principale de venit ale populației din zonă. Ca exemple ale meșteșugurilor tradiționale, aici sunt prezentate creații valoarea din perioada Renașterii – olărie, abagerie, prelucrare a cuprului, viticultură, sericicultură. Este expusă a parte din colecția cu bijuterii. Este și un spațiu special menajat pentru haine și costume populare, velințe și centuri tipice pentru zona Elenei, țesute printr-o metodă unică. De asemenea, a fost arătat și traiul orășenesc.
Copyright Elena municipality
Prima școală cu clase ”Daskalolivnitsata” (Turnătoria de dascăli)
Școala cu clase din Elena, cunoscută mai mult sub denumirea „Daskalolivnitsata”, adică „Turnătoria de dascăli”, a fost deschisă în anul 1843 de Ivan Momchilov. Aceasta e creată și se dezvoltă în temeiul tradiției literale multiseculare din localitate și este răspunsul logic la nevoile crescute socio-economice și culturale în țară de cadre didactice. ”Daskalolivnitsata” este prima școală de pregătire pentru profesori din Bulgaria.
Clădirea școlii cu clase din Elena a fost construită după inițiativa lui Ivan Momchilov în anul 1844. Fiind renovată în anul 1968, în zilele noastre
e unul dintre obiectele din complexul muzeal și de arhitectură „Daskalolivnitsata”.
Sunt prezentate două expoziții –
1. „Elena în epoca Renașterii”
Povestește istoria orașului Elena de la înființarea localității până la Războiul ruso-turc de eliberare a Bulgariei (1877-1878).
2. „Arta creștină din sec. XIX”
La parter sunt expuse icoane, vase bisericești și fresce din biserica „Arhanghelul Mihail” din s. Shilkovtsi.
Copyright Elena municipality
Biserica „Sf. Nicola”
În complexul muzeal „Daskalolivnitsata” se mai găsește și biserica „Sf. Nicola, care este cea mai veche din regiune.
Pe 23 aprilie 1800, ziua sfântului Gheorghe, când orașul Elena a fost atacat de tâlhari, numiți cârgalii, biserica a incendiată. Aspectul ei contemporan a fost renovat în anul 1804 cu banii și munca populației locale. Clădirea propriu-zisă a fost construită în termenul scurt de doar 40 de zile, iar după legendă, acest lucru se făcea în secret de autoritățile turcești care erau în putere atunci. Din exterior arhitectura bisericii este nepretențioasă și modestă. În interior însă clădirea este împodobită bogat în conformitate completă cu regulile și înțelegerile ortodoxe după care biserica este o oglindă a sufletului uman.Biserica „Sf. Nicola” a fost zugrăvită de pictorii David și Iakov, veniți în Elena din Mănăstirea Hilandar după invitație din partea localnicilor. Și-au terminat munca în 1817-1818. Ca asistenți au luat parte și Ioan Popovici și Iordan Mihov Kmetski.
Biserica a fost inclusă în lista cu monumentele culturale în categoria „de importanță națională”, iar împodobirea în interior este unul dintre cele mai bune exemple de artă bisericească din prima perioadă a Renașterii bulgare.
Vizitatorii pot să vadă în galerie și tablouri cu chipurile unor sfinți, printre care: lui Metodi Moravski, lui Georgi Novi Sofiyski, lui Sava Srâbski și sfântului Kliment Ohridski, cel din urma fiind pictat foarte rar în Bulgaria.
Copyright Elena municipality
Biserica „Adormirea Măicii Domnului”
Biserica „Adormirea Măicii Domnului” este unul dintre obiectele remarcabile din Elena – este monument unic al arhitecturii și artei din epoca Renașterii. Se află în aceeași curte ca și biserica „Sf. Nicola”. A fost construită la locul unei capele vechi după inițiativa localnicilor bogați. Construcția a început în anul 1836 și a continuat până la anul 1838. A fost ridicată pe complet din piatră, care a fost preluată din cetatea veche, deja dărâmată pe atunci.
Cu dimensiunile sale admirabile (33 m în lungime, 21 în lărgime și 25 în înălțime) și soluțiile de arhitectură amestecate și reușite, locașul de cult este unul dintre reprezentanții importanți printre construcțiile bisericești din epoca Renașterii. Biserica este cea mai mare din Bulgaria de Nord până la Eliberare (1878) și una dintre cele mai mari din țară chiar și în zilele noastre.
Construirea ei a fost realizată de maestru Miho din mahalaua Gorni Bolertsi, aproape de Elena. Materialele folosite sunt solide și prelucrate cu precizie. Lucrările ceea ce privesc artă și în special spațiul de interior sunt semnal nu doar de moralul înalt simțit de cetățenii orașului, ci și de măiestria mare și gândul genial al maestrului Miho.
Biserica e alcătuită de trei nave și de trei abside cu pronaos și galerie peste el. Cele trei nave sunt distanțate cu câte două rânduri, fiecare dintre care cu câte patru coloane elegante rotunde. Nava din mijloc are lărgime dublă față de celelalte două. Arcurile încorporate în sistemul comun de construcție în ambele direcții sunt întărite de răspânditoare din lemn. Turnul cu clopotul este construcție separată, ridicată în 1912.
Copyright Elena municipality
Mănăstirea din Plakovo „Sf. Ilie Proroc”
Una dintre cele mai mari și cele mai recunoscute mănăstiri din regiunea Veliko Târnovo este mănăstirea din Plakovo „Sf. Ilie”, ridicat printre pădurile stufoase și catene muntoase. Conform legendei o dată în apropriere țarul Ivan Asen II a ridicat o mănăstire mare. Când în sfârșitu sec. XIV otomanii au cucerit teritoriile bulgărești, aceasta a fost distrusă până la temeiuri. Rămășițele bisericii vechi, numite „Balaklii” se văd și în zilele de azi în direcția sudică, imediat lângă pădure. În ce timp a fost format mănăstirea din Plakovo la locul lui actual nu se știe, dar după unele surse scrise pe la sfârșitul sec. XIV aceasta deja exista. Din aceeași perioadă s-a păstrat un octoih scris în mănăstirea în 1595.Conform unei inscripție comemorative biserica mai veche din complex, care nu mai există, a fost renovată în 1643.În analele mănăstirii se menționează și încă o renovare în 1700 cu donații și ajutorul din partea localnicilor.
Ultima refacere a Mănăstirii din Plakovo a fost făcută în prima jumătate a sec. XIX, atunci când maestrul Kolio Ficheto a construit biserica cunoscută în zilele noastre. Prin planul ei de construcție și formare din punct de vedere al arhitecturii, aceasta, de asemenea, este un fenomen rar întâlnit în arhitectura bulgărească de cult. A fost construită după „stilul de la aton”, care a apărut în ținuturile bulgare în sfârșitul epocii Celui de-al doilea stat bulgar și încă poate fi văzut în Mănăstirile din Tran, Poganov și Mrachkia. Clădirea lungă, spațioasă și de o navă cu o cupolă uriașă conică asupra unui cilindru – biserica ce face parte parte din complex are un aspect monumental. Cele trei absidele de-ale ei semicilindrice și nartica deschisă din partea vestică cu coloanele masive, capitelurile și arcurile creează diversitate importantă și anumite mișcare a aspectului bisericii din exterior. Același sentiment se menține și de frezul de arcuri mici lipite unul la altul, ce ocolesc pereți sub cornișa principală.
Unica pictură murală în biserica din mănăstire, ce se vede pe partea exterioară a peretelui vestic, asupra porții principale, înfățișează Ridicarea prorocului Ilie. Pictura e făcută de un pictor necunoscut în 1852 cu donațiile breslei șelarilor din Gabrovo în vremea egumenului Sofronii. Tot în aceeași perioadă sunt construite și clădirile rezidențiale din mănăstire. În partea de jos a clopotniței înalte ziditorii au lăsat o inscripție: ”Maeștrii Krastiu, Apostol, Hristu, 1850”, și mai sus, tot pe clopotniță – altă inscripție reliefată: ”1856, Sofronii”. Aripa vestică a fost construită în 1866, din nou la conducerea egumenului Sofronii.
În biserică din mănăstire se păstrează mai multe icoane mici și mari, majoritatea dintre care fiind pictate de pictorul din or. Samokov Zaharii Zograf și sunt prețioase pentru arta veche bulgărească.
În primii ani ai Renașterii bulgare Mănăstirea din Plakovo a fost o sursă sufletească importantă, unde se desfășura și activitate culturală și educativă. Din păcate, multe cărți manuscrise și tipărite ce se păstrau în mănăstire au fost distruse la un incendiu prins de războinicii numiți kardzhalii. Pe cele mai mari daune patrimoniului cultural din mănăstire le-a pricinuit fanariotul Iosif, denumit pentru egumen în complexul religios de mitropolitul de la Târnovo în sfârșitul sec. XVIII.
Mănăstirea din Plakovo a participat activ în lupta de eliberare națională. În prima jumătate a sec. XIX când popa Sergii a devenit egumen, fiind înainte haiduc în munți, tovarăș de luptă al căpitanului Georgi Mamarchev, mănăstirea a devenit centrul răscolii, care a rămas în istorie cu numele Velchova zavera (1835). După ce complotul a fost dezvăluit, mănăstirea a fost distrus din nou de turci.
Copyright Elena municipality
Mănăstirea din Kapinovo „Sf. Nikolai Făcător de minuni”
De-a lungul apele pure și spumante ale pârâului Veselina, în poalele munții din zona orașului Elena е amplasată Mănăstirea din Kapinovo „Sf. Nikolai Făcătorul de minuni”. Locul e la 14 distanță sudic din or. Veliko Târnovo și e aproape de satele Velchevo, Kapipnovo și Mănăstirea din Plakovo. Imediat lângă mănăstire, la pârâul Veselina se află și cascada frumoasă din Kapinovo. Mănăstirea omonimă este una dintre cele mai mari mănăstiri din Bulgaria, fiind un monument remarcabil al arhitecturii și artei vechi bulgărești. Porțile uriașe din lemn și treptele abrupte din piatră duc din clădirile rezidențiale la curtea spațioasă. În mijloc stă biserica strânsă. Pe cornișa absidei ei la altar e scris anul 1272, probabil după legenda de înființarea mănăstirii din epoca țarului Constantin Asen (1257-1277).
Complexul a fost distrus în sfârșitul sec. XIV în timpul invaziei otomane. Conform surselor scrise Mănăstirea din Kapinovoa fost renovată în sec. XVI și pe la sfârșitul aceluiași secol deja desfășura activitate culturală. Însă date privind activitatea mănăstirii din perioada mai târzie a stăpânirii otomane aproape lipsesc. Foarte probabil, precum toate celelalte mănăstire din zonă și aceasta a fost distrusă și încinsă de turci și ridicată din nou de populația bulgară. Despre existența mănăstirii în sec. XVIII spune așa-numitele „Analele din Kapinovo – triptic”, care încep în anul 1700 la vremea egumenului mănăstirii arhimandritului Teodosii. Privind prezența mănăstirii la o etapă mai târzie fac aluzie datările de pe iconostasul din lemn și unele din cele mai mari icoane de pe el, și anume din 1811 și 1820.
Mănăstirea din Kapinovo a fost renovată pe complet în anul 1835, atunci când maeștrii Pencho și Racho din Dryanovo au construit biserica prelungită, fără cupolă, pe care o vedem și astăzi. În plus, în partea ei vestică a fost construită o nartică deschisă din lemn. În 1845 pe peretele vestic al bisericii sub nartica deschisă pictorul Ioan Popovici din or. Elena a pictat compoziția largă „Judecata de Apoi” – una intre cele mai mari compoziții de pe perete în pictura monumentală bulgărească. Același pictor a făcut și unele scene legate de Primele șase zile ale lumii, înfățișate pe partea de jos a gardului între vestibulul și naosul bisericii. Ale lui sunt și icoanele păstrate înauntru. Refacerea și extinderea Mănăstirii din Kapinovo a continuat și în anii următori. Cu ajutorul celor doi donatori din or. Elena – frații Horozovi în 1864 au fost ridicate clădirile rezidențiale impresionante, având un etaj și ceardace spațioase din lemn. La realizarea lor, la un loc înalt pe perete nordic din exterior, asupra porții au fost înfățișate chipurile celor doi învățători Constantin Chiril Filosof și Metodiu. Pe lângă pictura murală pe perete este și inscripție comemorabilă privind renovarea mănăstirii de către frații Horozovi.
Fiind construite cu un etaj în stilul arhitecturii renașterii, clădirile rezidențiale au forma unui arc larg, deschis în sud spre curte. Ceardacele spațioase din lemn umbroase creează o atmosferă intimă în mănăstire și simț de a fi acasă. Văzute dinspre nord, acestea oferă un aspect de ca și cum mănăstirea e o fortificație medievală.
În extinderea părții estice ale clădirilor rezidențiale în 1864 a fost zidită capela „Intrarea în Biserică a Măicii Domnului”, incrustată complet de fresce, și din câte se presupune, autorul este pictorul Aleksii Atanasov din or. Asenovgrad. Pictura murală monumentală și cu culoare vii, în ciuda spațiului limitat în capelă, are aspect reprezentativ și impune vizitatorilor simțul de solemnitate al complexului. Deosebit de impresionante sunt figurile sfinților în proporție reală, îmbrăcați în hainele strălucitoare de arhiereu. Printre aceștia sunt și chipurile prelaților bulgari Ivan Rilski, Reodosii Tarnovski, Evtimii Tarnovski, Ialion Maglenski. Asupra ușii de intrare ale capelei e realizat portret ctitoresc al fraților Horozovi. În curtea mănăstirii, la locul unde a fost înmormântat Teodosii Horozov, în 1865 a fost ridicată încă o capelă, cărei pereți sunt, de asemenea, acoperiți de fresce.
În epoca Renașterii bulgărești Mănăstirea din Kapinovo a ajuns să fie un centru cultural și educativ. În 1794 pentru o scurtă perioadă de timp aici a stata Stoyko Vladislavov din Kotel, viitorul episcop Sofronii Vrachanski. Cu sine acesta a adus și copia cărții sacre pentru bulgari „Istoria slavo-bulgară”, scrisă de Paisii Hilendarski, pe care monahii au citit-o cu pasiune patriotică. Pentru scurt timp Stoyko Vladislavov a devenit egumen al mănăstirii, până când aștepta alegerea lui de episcop Vrachanski.
La vremea egumenului Neftalim în 1830 în Mănăstirea din Kapinovo a fost înființată școală mănăstirească pentru gramatici și preoți. Pe lângă acest fapt, complexul religios a fost legat cu luptele de eliberare națională. Încă din timpul fraților Horozovi au transformat-o într-unul dintre cuiburile revoluționare din regiunea Târnovo, unde au găsit adăpost mulți dintre participanți la răscoalele și revoltele naționale. De mai multe ori aici se întâlneau complotiștii din răscoala „Velchova zavera”, organizată împotrivă autorităților otomane.
Copyright Elena municipality
Ziua 2: Sosire în Medgidia
Vizitați Biserica ortodoxă „Sf.Petru și Pavel” și Geamia Abdul Medgid „Moscheea mare”. Terminați-vă ziuă, bucurându-vă de peisajul cultural Podgoria Murfatlar.
Geamia Abdul Medgid „Moscheea mare”
Geamia Abdul Medgid, numită și Moscheea mare, este un monument al arhitecturii religioase construită între anii 1859 și 1865. A fost ridicată în onoarea sultanului Abdul Medgid care a fost la putere în perioada anilor 1839-1861.
Clădirea este în unison cu forma tradițională a templelor musulmane, împodobirea din interior fiind cu ornamente orientale și înscrisuri în limba arabă. Geamia, de asemenea, găzduiește și o expoziție de muzeu. Minaretul are înălțime de 25 m. Mobila este făcută din lemn de cedru din munții Libanului. Emblemele de pe vârf, la altar și pe minaret sunt realizate în Istanbul și au fost transportați până la Medgidia.
Copyright Elena municipality
Biserica ortodoxă „Sfinții Petru și Pavel”
Biserica a fost construit în perioada 1890-1899.Din exterior construcția se distinge prin cele trei cupole. Interiorul se deosebește cu altarul realizat din lemn de nuc, cu cele opt coloane în ordin corintic care ajung până la înălțimea porților împărătești și cu celelalte opt coloane în același stil, puse deasupra lor. Icoanele mare puse între primele coloane sunt împodobite cu ghirlandele colorate remarcabile. Porțile împărătești la fel sunt făcute din lemn de nuc. Cupola și pereții sunt zugrăviți cu măiestrie.
Copyright Elena municipality
Peisaj cultural Podgoria Murfatlar
Una dintre cele mai cunoscute podgorii din România se află în centrul Podișului Dobrogei și se bucură de condițiile climatice favorabile care permit creșterea strugurilor minunate din care se produc vinuri remarcabile. Acestea sunt certificate de profesioniști și somelieri și câștig medalii la concursuri internaționale.
Copyright Elena municipality
Titlul proiectului: „Culture in Eternity“, cod proiect: ROBG-423
Valoarea contribuției Uniunii Europene: 1, 199, 667.16 € FEDR
Este implementat de municipalitatea Elena în parteneriat cu municipalitatea Medgidia , regiunea Constanța, România.
Proiectul “Culture in Eternity” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului Interreg V-A România-Bulgaria.
Proiectul Cultura în eternitate este direct legat de principiile dezvoltării durabile și promovează în mod activ egalitatea de șanse, nediscriminarea și egalitatea de gen.
