Municipiul Elena

Municipiul Elena se află în partea centrală nordică a Republicii Bulgaria și intră în granițele administrative ale județului Veliko Târnovo. Structura teritorială a Municipiului Elena se învecinează cu municipiile Zlataritsa, Veliko Târnovo, Antonovo, Sliven, Tvarditsa și Gurkovo.
Centrul administrativ al municipiului – or. Elena, se află în poalele Munții Balkani, acoperiți de păduri, amplasat de-a lungul văii pârâului Elenska. La nord sunt înălțimile Elenski, la sud – Munții Balkani. În direcția nord se află dealul Chukanskoto bardo. Peste el se ridică mai multe dealuri alcătuite de calcar, marne și gresii.
Centrul municipal stă la 41 km distanță din centrul județean, or. Veliko Târnovo; la 20 km din or. Zlataristsa; la 71 km din or. Antonovo; la 75 km din or. Kotel; la 79 km din or. Sliven. Densitatea rețelei rutiere din Municipiul Elena este 0,66 km/km.p. – peste medie pentru țară, dar cu categoria scăzută a drumurilor existente. Pe teritoriul municipiului nu există autostrăzi și drumuri principale din clasă 1. Suprafața municipiului Elena este 671,39 km.p.
Teritoriul municipiul Elena are caracter predominant muntos cu multe depresiuni. În direcția dinspre nord la sud relieful devine treptat în unul de munte. Din cele mai importante elementele geografice din municipiul Elena sunt: Înălțimile Elenski, depresiunea Elenska kotlovina și acea parte din Munții Balkani numită Elena-Tvarditsa.
Rețeaua de râuri din zonă includ în general apele râurilor Zlatarishka, Dzhulyunitsa, Bebrovska, Veselina și Kostelska.
Municipiul Elena intră în granițele „Bulgariei de Nord și de Sudest” la nivelul NUTS1, Regiunii centrale de nord la nivelul NUTS 2 și face parte din granițele județului Veliko Târnovo la nivelul NUTS 3, în conformitate cu clasificarea generală pentru scopuri statistice valabile pentru unitățile teritoriale NUTS și Legea de dezvoltarea regională a Republicii Bulgaria.
Din punctul de vedere administrativ-teritorial Municipiul Elena nu a fost modificat în perioada 2007-2012 și continuă să fie unul dintre municipiile cu cele mai multe localități – 124.

Copyright Elena municipality

Municipiul Medgidia:

Fiecare drumeț din odinioară cărui pași treceau prin Dobrogea, ar recunoaște Medgidia de astăzi ca localitatea principală, aflată în mijlocul între Dunărea și Marea neagră, în valea Carasu. Valea este landșaft pentru mai multe localități separate – Cerna vodă, Mircea vodă, Poarta albă, Castelu, Peșteră, Cobadin, Cuza vodă, Murfatlar, Tortoman, Siliștea, Mereni, Saligny. Valea Carasu cuprindea o suprafață administrativă mare și, de aceea, întreaga zonă era orientată mereu spre localitățile cele mai dezvoltate – Municipiul Medgidia de astăzi și târgul Carasu, ce continuă să fie un centru atrăgător și în zilele noastre. O anumită perioadă de timp Carasu oamenii încurcau Carasu cu localitatea Techirghiol, fiindcă numele ambelor așezări însemnau același lucru – „apă neagră”. Cartografii și drumeții cunoscuți precum Martin Gruneweg (1582), Paolo Giorgio (1590), Trifon Korobeinikov (1593), Janus Dusa (1597), Nicolaus Wischer (1640), Evliya Çelebi (1653), Aubrey de La Mottraye, Francisc Goscieski (1712-1714), Philip Orlyk (1722), Ruggiero Giuseppe Boscovich (1761-1762), Johan Marias Hace (1774) menționează în însemnările lor de călătorie nu numai valea Carasu, ci și localitatea omonimă. În anul 1752 sultanul Mahmud I a permis existența unui târg pe dealul Panagir, în satul Carasu și din acel moment localitatea intră în lista cu târgurile.
Carasu a trecut prin ascensiuni și descensiuni în dezvoltarea sa din proclamarea de târg până la alegerile pentru primul Consiliul local al Medgidiei în 1878, când orașul intră în granițele României, inclusiv și prin câteva războaie. În ciuda dificultăților Carasu și-a păstrat populația și locația unde se află și orașul Medgidia de azi.
Medgidia este un centru municipal din județul Constanța, regiunea Dobrogea, România. Se găsește în mijlocul platoului Dobrogea de sud (platoul Medgidia). În municipiul sunt trei localități – orașul Medgidia și satele Remus Opreanu și Valea Dacilor.
La început Medgidia a fost unitate administrativă sub cărei domnie intrau mai multe teritorii. În 1926 rețeaua de așezări în jurul Medgidiei au fost alcătuită de următoarele: Poarta Albă, Valea Dacilor, Castelu, Peșteră, Cobadin, Cuza vodă, Murfatlar, Remus Opreanum Tortoman, Seliștea, Mereni, Saligny.
Abia în anul 1989 ca urmare a unei împărțiri administrative noi statutul orașului a fost ridicat la nivelul de municipiu. În 1994 Municipiul Medgidia și-a acceptata statusul administrativ contemporan, la care au fost inclusde și satele Remus Opreanu și Valea Dacilor.
Municipiul Medgidia se întinde pe suprafață de 90,17 km.p. (se alcătuiește de teritoriul Medgidiei și enclavele satelor Remus Opreanu și Valea Dacilor) și se află în partea de sud este a României, în mijlocul platoului Dobrogea. Stă la 200 km distanță din capitala București, la 39 km din orașul reședința de județ – Constanța și municipiul omonim, la 144 km din Tulcea și 39 km din punctul de graniță Vama Veche.
Coridoarele principale de transport în împrejurime sunt: canalul Dunărea – Marea neagră, căile ferate București – Constanță, București – Tulcea, Constanța – Negru vodă, drumul principal 22C, autostrada A2 București – Constanța, drumurile locale 222, 224, 381, aeroportul Mihail Kogălniceanu (la 20-25 minute). Toate acestea fac Medgidia un centru de transport.
Orașul poate fi găsit pe hartă prin următoarele coordonate: 44 ° 15′1 ″ latitudine nordică, 28 ° 15′41 ″ longitudine estică și are altitudinea de 69,54 m.
Localitățile vecine sunt Nisipari – 10 km în nord est (Primăria Castelu), Poarta Albă – 11 km în sud est, Izvorul Mare – 12 în sud, s. Tortoman – 12 km în nord vest și or. Cerna vodă – 32 km în vest.

Titlul proiectului: „Culture in Eternity“, cod proiect: ROBG-423

Valoarea contribuției Uniunii Europene: 1, 199, 667.16 € FEDR
Este implementat de municipalitatea Elena în parteneriat cu municipalitatea Medgidia , regiunea Constanța, România.

Proiectul “Culture in Eternity” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului Interreg V-A România-Bulgaria.

Proiectul Cultura în eternitate este direct legat de principiile dezvoltării durabile și promovează în mod activ egalitatea de șanse, nediscriminarea și egalitatea de gen.